~Treat me like a child~: mai 2011

luni, 9 mai 2011

Mamica te iubesc!

Mi-am zis ca o voi face in fiecare zi... Si am ajuns la un an trecut in care iarasi mi-a scapat sa o fac... Straniu... Lucrurile banale nu le uit nicodata.. Nu uit sa ma imbrac... sa mananc... sa zambesc... sa beau apa... Dar uit sa-ti spun cat de mult te iubesc... Cat de mult conetaza fiecare moment petrecut impreuna... Cat de multe lucruri ma inveti fara a-ti propune macar.. Cat de frumoasa e relatia noastra... Cat de dulce imi zambesti atunci cand te bucur cu ceva.. Cat de intelegatoare iti e privirea atunci cand te fac sa suferi... Cat de multe lucruri imi ierti si cat de multe le simti precum o fac eu... Cat de dor imi e atunci cand esti departe si cat de des ma gandesc la tine si la tot ce insemni... Cat de mult ma alinti... Cat de frumos plangi atunci cand nu te vede nimeni... Cat de frumoasa devii atunci cand esti iubita... Cat de simpla devine lumea atunci cand pasesc alaturi de tine.. Cat de greu poate fi sa pasesc singura si cat de usor poate deveni s-o fac la brat cu gandul si sprijinul tau... Am uitat.. Am uitat sa te fac sa zambesti zi de zi... Am uitat sa-ti reamintesc cat inseamna tot ce faci pentru mine... Am uitat ... Am uitat sa-ti zic ca te iubesc... Iar tu ierti...Iar tu nu uiti sa faci tot pentru mine.. Nu uiti sa-mi fii mereu alaturi.. Nu uiti sa ma intelegi... Nu uiti sa fii cea mai buna... Te iubesc,MAMICA!

EU si TU

Tu - penita, eu - foaia goala;
Eu - "acum", tu - "mereu";
Eu - copilul, tu - mana care-l tine;
Eu - gandul, tu- Dumnezeu;

Eu- geniul, tu - absolutul;
Tu - casa, eu - doar lutul;
Eu - litera, tu - cuvantul;
Tu - cerul, eu - pamantul;

Eu - culoarea, tu - pictorul;
Tu - omul, eu - dorul tau;
Si dac'o fi s-aleg ce o sa vie,
Te-aleg pe tine... si orice-o mai fi sa fie...

duminică, 8 mai 2011

Buna , sunt Julie si am 14 ani . O varsta foarte fragila...Viata mea sa dus draCu' acum 3 luni cand parinti mei au murit intr-un accident de masina ... sunt sigura ca ei imi numara fiecare laccrima de acolo de sus . Acum sunt orfana...bunici mei vor murii peste putin timp . Sunt bratani si nu pot avea "grija de mine" . Prieteni nu am...sunt o persoana delicata , nu rad aproape niciodata si prefer sa stau singura . La scoala ma comport ca un om destul de normal . Incer sa ascund ce e cu adevarat in mine . Am doar o persoana in care mai cred si pe care o iubesc din toata inima , Denis . Este un baiat rebel...si el ma sustinut de la inceput cu tot . Sunt impreuna cu el de 5 luni si ne intelegem minunat . Totul a inceput cu un zambet si a continuat cu alte zambete ... el e singurul om cu care imi pot impartasii lacrimile .

Intr-o zii eram cu Denis pe o banca.. locul nostru din totdeauna . Povesteam linistiti ... intr-un fel pot zice ca meditam..totul era perfect , era o zii de toamna . Multe frunze parasite de copaci pe langa noi ne ascultau povestile . Parca presimteam ca ceva se intampla.. simteam ca ceva ciudat se va intampla . Cuvintele mele erau toto mai putine , in mine se strange un nod care nu imi da pace ... Denis ma intreaba ce-am patit , insa eu ma prefac ca nu am auzit . Tot mai speriata incepusem sa plang . Denisa ma luat de mana si a zis ca e timpul sa plecam..deoarece locul acela ma afecta din ce in ce mai tare . Pe drum ne tinem de mana si dintr-o daata vine o masian in mare viteza ! Ma trag pe margine si strig impietrita " Denis du-te de-acolo repedeee! " . El nu apuca sa faca nimic , masina intra in el . Imi cade o lacrima pe fata si strig si mai tare :

" BANTUIE-ma!!"

Acum am 35 de ani si nu am pe nimeni :). Decat umbra lui Denis pe care o simt langa mine . Nu pot sa vorbesc cu el ... dar il simt si asta ma ajuta mult .

Sper sa mor cat mia repede si sa ii vad pe toti acolo sus .

Acest jurnal sa gasit in balconul unei fete .

Julie acum este moarta ... speram ca se afla in acel loc cu Denis si parinti ei . Te salut Julie !